sâmbătă, 12 februarie 2011

intr-o zi cu soare de februarie


Aceasta este urma lasata de cateva cuvinte care continua sa existe intr-o zona a mintii careia nu i-am recunoscut niciodata existenta, pentru ca ar insemna prea mult, pentru ca ar fi prea mult, pentru ca odata cu asta ar insemna sa recunosc ca fericirea nu exista. Sunt cuvintele in care n-am crezut niciodata dar pe care le-am vazut crescand in mine ca niste paraziti de care nu am putut scapa, sunt cuvintele care spun totul despre mine in masura in care le-as putea admite candva existenta.

Viata devine scris in masura in care scrisul acapareaza viata. Nu castig nimic din asta, timpul este decantat demult, concluziile stau demult timp insirate pe o coala de hartie virtuala, si totusi ma multumesc cu gandul ca marile semnificatii ale vietii mele se afla in trecut. Nu stiu ce e aceea nefericire si n-o pot gandi decat la nivel intuitiv. Nu cunosc decat maximul absolut si golul, lucruri mai mult decat suficiente pentru a descrie o viata in tot ansamblul sau. Importanta varstei se castiga de la an la an si concluziile se trag abia cand ai depasit intelesul lor.

Aceasta este ULTIMA POSTARE. niste cuvinte, nimic mai mult...

4 comentarii:

Nu spunea...

nu e ultima postare pt ca stii ca noi, cititorii, asteptam de la tine mult mai mult :D

wild biscuit spunea...

fara a jigni vreun "cititor" pot spune ca niciodata nu am scris pentru cititori..am scris pentru ca era o modalitate de a ma elibera prin cuvinte si pentru ca un jurnal cu coli de hartie autentice ma lasa rece, mi-am asternut ideile, gandurile, sentimentele, o mare parte din mine aici, pe o coala de hartie virtuala. atata tot. iar acum renunt, las "stiloul" jos si merg mai departe...

Nu spunea...

vezi tu, degeaba spui ca nu ai scris pentru cititori si ca ai scris numai pentru tine. o coala de hartie si un pix se pot mangaia sau se pot mazgali...depinde numai de cel ce foloseste pixul:
1. SCRIU NUMAI PENTRU MINE
1.a) scriu numai pentru mine si astfel tot ceea ce scriu nu trebuie sa vada nimeni...este un jurnal personal
1.b) scriu numai pentru mine asta pentru ca stiu ca nu am talent iar ceea ce scriu nu arat nimanui pentru ca imi este rusine
1.c) scriu numai pentru mine si daca cineva va citi nu este problema doar ca nu vreau eu sa fac intentionat public...scriu in intimitatea unei coli de hartie ce o pot tine aproape, ce o pot citi oricand, ce o simt in mana ca fiind palpabila, sentimentele mele devin palpabile
2 SCRIU PENTRU A IMPRESIONA
2.a) scriu pentru ca simt ca imi vine usor, cred ca am talens sau mi se spune si vreau sa imi exprim ideile public, vreau aprecieri si chiar critici
2.b) scriu pentru ca ma ma face sa ma simt mai bine, pentru ca ma descarc, pentru ca este ceea ce simt si vreau ca cei din jurul meu, fara sa le cer eu, sa vada ce simt si sa ma inteleaga pentru ca eu in fata nu le spun nimic
2.c) scriu public pentru ca nu ma simt in stare sa scriu o carte, sa astept aprecierea ce va veni la final...vreau acum sa vada lumea de ce sunt in stare
2.d) scriu pentru ca am talent si vreau ca lumea sa vada asta
Poate ca mai sunt puncte si subpuncte dar toate deriva, principalul cred ca l-am surprins.
Oricum o dai...tot public ai scris si marginile unei coli tot te deranjeaza...
Eu stiu ca vrei sa scrii, poate ca si altii stiu asta...unmai tu nu observi ca ceea ce iti face bine poate ramane. Icapatanata ca un racut adevarat :D

wild biscuit spunea...

in concluzia ta eu scriu pentru a impresiona nu?;)) gresit.. oricum o dau tu nu vei intelege de ce am vrut sa renunt:) si iti multumesc ca ma incurajezi si ma impingi de la spate. dar acum imi prinde bine pauza asta. imi refac imaginea:)) glumesc

Trimiteți un comentariu